Cele 5 principii ale unei terapii eficiente de cuplu

foto-5

1. Schimba perspectiva asupra relatiei

In procesul de “vindecare” a relatiei, psihoterapeutul, se straduieste sa ajute ambii parteneri sa vada relatia intr-o maniera cat mai realista si mai obiectiva. Ei invata, pe de-o parte, sa opreasca tendinta comuna de a se invinovati reciproc, iar pe de alta parte, invata sa priveasca atent la ce se intampla cu ei in acest proces ce ii implica. Ei devin constienti de faptul ca relatia lor se manifesta intr-un anumit context socio-cultural ce ii influenteaza. Spre exemplu, cuplurile care se lupta cu probleme financiare, vor fi supusi unor tensiuni situationale diferite fata de cele care nu au astfel de probleme. Terapeutul incepe acest proces de reframing, colectand informatii privind cu atentie modul in care partenerii interactioneaza. In etapa urmatoare, acesta isi formuleaza cateva ipoteze de lucru privind cauza/cauzele modului in care ei interactioneaza in acel mod disfunctional.

Modul in care terapeutul va impartasi propria intelegere cu membrii cuplului, va depinde de orientarea teoretica a terapeutului. Indiferent de strategia de abordare a terapeutului, acesta se va concentra pe modificarea modului in care relatia este privita si inteleasa. In scurt timp cei doi vor incepe sa priveasca intr-un mod adaptativ propria relatie.

2. Modifica comportamentul disfunctional

Un terapeut de cuplu eficient va insista in mod special pe schimbarea modului in care partenerii se comporta unul cu celalalt. In aceasta etapa de remodelare comportamentala, terapeutul se va asigura ca cei doi nu se angajaza in actiuni reciproce, ce le pot dauna fizic, psihic, sau economic. Pentru a realiza acest lucru, terapeutul va face o evaluare atenta a cuplului, pentru a determina gradul de risc pentru clientii sai. In cazul in care este necesar, terapeutul poate recomanda, de exemplu, ca un partener sa fie protejat intr-un adapost impotriva violenței în familie, la un tratament de specialitate privind consumul de droguri, sau unul de gestionare a furiei.

De asemenea, este posibil ca în cazul în care riscul este scazut, cuplul poate beneficia de procedurile de „timp-out” pentru a opri escaladarea conflictului.

3. Dezvoltarea exprimarii afective in cuplu

Cuplurile care evita exprimarea fireasca si naturala a sentimentelor si emotiilor intime, risca sa se raceasca si sa se destrame. Psihoterapeutul de cuplu, va incuraja clientii sai sa scoata la suprafata acele ganduri, sentimente si emotii, pe care acestia se tem sa le comunice altor persoane. Terapia de cuplu bazata pe atasament afectiv, permite partenerilor să nu se mai teama de exprimarea nevoilor lor pentru apropiere. Conform acestei perspective, persoanele care nu au reusit sa dezvolte in copilarie, sentimentul de securitate afectiva, intra viata de adult si de cuplu, cu nevoi nesatisfacute si un sentiment profund de nesiguranta afectiva. Astfel acestia ajung sa se teama sa arate partenerilor lor cat de mult au nevoie de ei, deoarece se tem ca vor fi respinsi. Terapeutii comportamentalisti, presupun ca aceste persoane se tem sa-si exprime sentimentele lor adevărate, deoarece, in trecut, nu au primit sustinere si incredere in copilarie.

Indiferent de abordarea teoretica a terapeutului, acesta isi va ajuta clientii sa-si exprime adevăratele lor sentimente intr-un mod care ii va atrage în cele din urmă mai aproape unul de celalalt.

4. Imbunatateste comunicarea intre parteneri

Toti terapeutii de cuplu au ca obiectiv fundamental, sprijinirea unei comunicari eficiente si profunde intre parteneri. Bazandu-se pe principiile 2 și 3, această comunicare nu trebuie să fie un abuz si, cu siguranta, trebuie evitat ca partenerii sa se puna in situatii ridicole cand acestia isi exprimă adevăratele sentimente. Atunci cand situatia o cere, cuplurile pot sa beneficieze de „coaching” pentru a invata sa vorbeasca unul cu celalalt, intr-un mod intelegator si suportiv. Terapeutul poate furniza cuplului instructiuni si explicatii didactice privind diversele moduri de comunicare, atat referitor la cele mai eficiente, dar si referitor la cele ce genereaza conflicte si tensiuni. Spre exemplu, in aceasta etapa, pot invata cum sa-si asculte partenerul intr-un mod activ si empatic,

Bineinteles, terapeutul trebuie sa tina cont de toate observatiile anterioare si sa-si adapteze abordarea in functie de trasaturile specifice ale cuplului. Un cuplu cu o lunga istorie de critici reciproce, poate necesita o abordare diferita fata de un cuplu care incearca sa evite conflictele cu orice pret.

5. Intareste punctele forte ale relatiei

Terapeutii de cuplu, sublinieza punctele forte ale relației și capacitatea acestei relatii de a se adapta la diversele provocari si situatii ale vietii, in special în partea finala a terapiei. Se intampla uneori ca focalizarea pe problemele cuplului sa fie atat de accentuata, incat sa se scape din vedere acele aspecte in care cuplul functioneaza eficient. Scopul acestei sublinieri este de a ajuta cuplul sa constientizeze aceste parti pozitive si sa se bucure de acestea, Un terapeut comportamentalist poate prescrie diverse jocuri si manifestari care genereaza placere reciproca. Un alt terapeut, de o alta orientare, preponderent catre emotii si afecte, poate incuraja cuplul sa dezvolte „povesti” pozitive, cu mare incarcatura afectiva, legate de relatia lor.

Indiferent de abordare si situatie, terapeutul trebuie sa se abtina sa impuna propria lui opinie referitor la punctele forte, si sa lase cuplul sa-si defineasca singur aceste puncte.

Aceste principii ne ajuta sa realizam ca oamenii in relatii cu probleme nu trebuie sa se piarda in disperare, chiar dacă situatia lor pare sumbra. La fel, cei ce se tem sa dezvolte relatii pe termen lung, pot intelege ca problemele de cuplu pot avea solutii.

Privind din aceasta perspectiva, aceste cinci principii de terapie eficienta de cuplu, sugereaza diverse moduri in care cuplurile pot construi și mentine relatii stranse si pozitive.

Priveste-ti propria relatie intr-un mod obiectiv, pentru a reduce comportamentele disfunctionale, ai incredere in comunicarea libera a emotiilor tale și subliniaza ceea ce mai poate fi corectat.

Dar cel mai important lucru, este sa va amintiti că fiecare relatie are problemele sale unice, dar și puncte forte unice, astfel va veti oferi cuplului cele mai bune sanse de supravietuire.

– – –

Traducere si adaptare dupa:

“5 Principles of Effective Couples Therapy” de Susan Krauss Whitbourne Ph.D.

Mar 20, 2012 in Fulfillment at Any Age

 

 

Anunțuri

Hipnoanaliza tranzactionala (HAT)

foto-8

Ce este Hipnoză Transpersonală

Cine nu a simţit, intuitiv, că viaţa nu poate fi doar un parcurs de câteva zeci de ani şi după care… nimic? Cine nu a simţit că este şi poate fi mai mult decât pare să fie şi mai ales, decât i s-a spus că poate fi? Cine nu a simţit dorinţa de a cunoaşte ce e dincolo de orice limită, dar mai ales de a fi însăşi nelimitarea?

În trecut, această nevoie profundă şi firească de autocunoaştere a naturii transcendente şi împlinire spirituală era satisfăcută prin ritualuri şamanice, exerciţii somatice complexe, ce implicau controlul respiraţiei, tehnici de meditaţie şi chiar substanţe ce induceau transe şi stări de conştiinţă modificată, în care doar iniţiaţii experimentau lucruri nebănuite, nivele de cunoaştere ce depăşeau puterea de înţelegere a omului obişnuit şi neiniţiat.

Hipnoză Transpersonală a apărut din nevoia de a înţelege, explica şi transmite omului modern, într-o manieră accesibilă, ştiinţifică şi experienţială a principiilor şi experienţelor spirituale, ale iniţiaţilor diverselor culturi antice. HT studiază aspectele spirituale şi transcedentale ale experienţei umane, mergând dincolo de limitele psihologiei tradiţionale şi se concentrează cunoaşterea şi experimentarea conştienţei extinse şi îmbunătăţirea relaţiei ei cu structura corp-minte-spirit. Folosind în bună parte instrumentarul hipnozei; sugestii, scripturi specifice de ghidare şi inducţie a transei – metafora. Reuşeşte să aducă omului modern, într-un mod simplu, direct şi accesibil, experienţa spirituală a înţelepciunii străvechi.
Psihologia transpersonală se bazează pe dezvoltarea conştientei de sine, a corpului, minţii, sufletului şi spiritului, în scopul de a transforma modul ne care ne percepem pe noi înşine, relaţiile pe care le avem cu cei din jur şi mediul.

Hipnoză Transpersonală este o ramură de graniţă a hipnozei care îşi propune în primul rând să fie un instrument valoros şi eficient de cunoaştere a naturii noastrea profunde şi reale, autocunoaştere dar şi un mijloc eficient şi profund de terapie. Este evident că o mai bune cunoaştere de sine aduce un echilibru psihic şi mental stabil şi duce la o îmbogăţire a vieţii individului. de aceea HT urmăreşte să te aducă cât mai aproape de esenţa ta, indiferent cum o numeşti, EU-ul ultim, sine, conştiinţa fundamentală, natura ultimă. Ajutându-te să răspunzi la o întrebare fundamentală “cine sunt eu cu adevărat?”.
Cum funcţionează

Hipnoză Transpersonală foloseşte o mulţime de instrumente din care amintim scripturi de inducţie a transei hipnotice care ne dezvăluie, la fiecare sesiune, câte puţin din adevărata noastră dimensiune, dincolo de corp şi minte. Dincolo de orice percepţie şi reprezentare a limitelor. Dincolo de conflicte şi tensiuni. O experienţă dincolo de orice experienţă cunoscută.

În stările profunde, când gradat, transcendem limitele corporale şi ataşamentul faţă de percepţia senzorială a lumii externe, experienta delimitării este copleşitoare. Pe măsură ce aprofundam, această experienţă a delimitării devine parte din experienţa noastră normală aşa cum ne-am obişnuit cu experienţa limitei corporale şi perceptuale a universului. Integrarea limitei în nelimitare este o etapă esenţială în demersul propus de Hipnoză Transpersonală.

Ce tratează

Este firesc, şi studiile o arata, că pe măsura se devenim conştienţi de nivele din ce în ce mai profunde ale fiinţei noastre o mulţime de probleme şi tensiuni să ne părăsească tocmai din faptul că pe măsură ce ne descoperim că fiinţe profunde acestea să nu ne mai afecteze. De multe ori problemele cu care ne confruntăm sunt rezultatul confuziei cu privire la propria fiinţă, la ceea ce credem că suntem. Întreaga societatea, prin părinţii noştrii, educatori, şi persoanele cu interacţionam zi de zi, ne-a obişnuit să credem că suntem un ansamblu corp-minte limitat în timp şi spaţiu iar acest lucru ne-a împiedicat să căutăm şi să descoperim o instanţă liberă, superioară şi necondiţionată, ce observă şi cunoaşte acest ansamblu. De multe ori, ni s-a sugerat că această instanţă nu există şi este o prostie să o căutăm sau chiar să sperăm că există.

Cu cât eşti mai aproape de esenţa fiinţei tale cu atât tensiunile şi conflictele interne sunt mai reduse. Imaginaţi-vă că sunteţi pe vârful unui munte. În acea poziţie specială şi unică, toate drumurile se întâlnesc, toate conflictele şi aşteptările dispar, iar totul căpăta sens şi unitate. Acest fenomen de dezamorsare indirectă a tensiunilor face Hipnozei Transpersonale extrem de utilă şi eficientă într-o mare varietate de tulburări dintre care amintim:

Anxietate
Depresie
Fobie
Adicţie
Stări conflictuale
Inadecvare socială
Timiditate
Controlul durerii

Dar în primul rând este un instrument extrem de valoros de autocunoaştere, îmbunătăţirea performanţelor şi dezvoltare personală.

Cum eviţi depresia de după avort

4r545667

Decizia de a întrerupe viaţa care creşte în tine este foarte dificilă, chiar dacă este uneori  cea mai evidentă alegere pe care o poţi face. Este extrem de greu să treci prin toată această poveste atât emoţional cât şi fizic. Chiar dacă eşti sigură de alegerea pe care o faci, aceasta lasă o urmă de neşters în mintea ta, făcându-te să te simţi vinovată la un anumit moment. Frustrarea, vina şi neputinţa sunt principalele motive pentru care femeile suferă de depresie după un avort. Este dificil să faci faţă acestei experienţe traumatizante pentru că este ceva ce nu poţi uita vreodată.
Nimeni nu poate prezice cum te vei simţi după un avort, o mare parte din femei spun că s-au simţi eliberate după ce au întrerupt sarcina, altele s-au simţit triste, vinovate, confuze. Oricum te-ai simţi după este foarte important să conştientizezi că sentimentele tale sunt normale şi că nu eşti singura care trece prin asta.

Cum să te pregăteşti

Ceea ce simţi în legătură cu întreruperea sarcinii înainte de a o face, circumstanţele în care ai rămas însărcinată şi în care ai luat decizia, toate afectează modul în care te vei simţi după avort.
Cu alte cuvinte, dacă eşti sigură că faci alegerea corectă şi dacă te simţi susţinută şi iubita, este foarte posibil să te simţi la fel de bine şi după avort.

Dacă te simţi vinovată sau confuză în legătură cu decizia ta, aceste sentimente vor continua şi după întreruperea sarcinii. Nu există dovezi care să susţină că avortul în sine duce la depresie, dar dacă ai mai trecut printr-o depresie eşti mult mai vulnerabilă să suferi o nouă depresie după un avort.

Dacă încă încerci să iei o decizie este de mare ajutor să vorbeşti despre asta cu cineva în care ai încredere, prieteni, iubit, discuţiile cu ei te vor face să simţi că eşti iubită. Te sfătuiesc să apelezi la servicii de consiliere/psihoterapie, un profesionist te poate ajuta mai bine în primul rând pentru că nu este implicat direct şi poate să fie obiectiv.

Acceptarea

Pentru a face faţă oricărei probleme trebuie în primul rând să o accepţi. Dacă o negi sau o ignori nu faci decât să o agravezi. Dacă te întorci la serviciu imediat după un avort şi te angajezi în activităţi care nu îţi lăsa timp de gândire la evenimentele recente, nu faci decât să amâni confruntarea cu sentimentele tale. Dă-ţi timp să înţelegi ceea ce simţi pentru a putea să faci faţă situaţiei. Acordă-ţi timp pentru a plânge. Chiar dacă partenerul său altă persoană care nu a trecut direct prin asta îţi poate spune “treci peste”, trebuie să înţelegi că a-ţi da voie să treci printr-o serie de emoţii cum ar fi furia, tristeţea şi vina, este un lucru sănătos. Cu cât îţi recunoşti şi accepţi deschis sentimentele cu atât este mai puţin probabil să “le bagi sub preş” cu un comportament autodistructiv. Dă-ţi voie să decizi pentru tine când eşti pregătită să te vindeci.

Împărtăşeşte-ţi durerea

E firesc să îţi eviţi cercul de cunoscuţi după avort, să eviţi întrebările sau compasiunea nedorită. Totuşi, cu cât te îndepărtezi mai tare de ei, cu atât mai complicată va deveni şi starea ta emoţională. Emoţiile ţinute sub tăcere au efect negativ asupra sănătăţii fizice şi mai ales psihice.Cu cât încerci mai mult să îţi îngropi sentimentele cu atât măreşti şi şansele ca ele să cauzeze o eventuală depresie. Aşa că împărtăşeşte-ţi durerea cu familia, prietenii şi cu partenerul tău. Dă-le voie să fie părtaşi la suferinţa ta aşa cum ai împărtăşit şi momentele fericite cu ei. Te sfătuiesc să încerci să-ţi scrii experienta într-un jurnal pentru a te ajuta să dai un sens sentimentelor tale.

Răsfaţă-te

Ia-ţi un mic concediu şi fă lucruri care îţi fac plăcere. Adesea hobbyurile şi interesele cad în planuri secundare din cauza unei relaţii sau a vieţii agitate. Pentru a face faţa emoţiilor negative, fă o listă cu lucruri plăcute, pe care nu le-ai mai făcut poate din lipsă de timp şi chiar fă-le. Stabileşte-ţi obiective,
Fă-ţi planuri şi du-le la capăt. Micile împliniri, succese îţi vor întări încrederea în tine şi îţi vor restabili stima de sine. Sentimentele de tristeţe sunt evidente şi naturale, trebuie să înţelegi că acesta este un proces gradual şi cere timp. O stare optimistă şi pozitivă te va ajuta mult în procesul de echilibrare de după un avort.
Găseşte o sursă de energie pozitivă la care să te poţi racorda. Unele femei observă că le ajuta să planteze un copac, trandafiri sau să ajute un copil dintr-o ţară săraca, în amintirea sarcinii lor întrerupte. Eu te sfătuiesc să găseşti o activitate sportivă care să îţi facă plăcere, poate îţi faci un abonament la piscină, aerobic sau dansuri. În scurt timp te vei simţi mult mai bine atât psihic cât şi fizic. Te vei simţi mai încrezătoare în forţele tale, mai tonică.

Mergi înainte

Odată ce ai acceptat realitatea şi faci eforturi pentru a-i face faţă, vei depăşi depresia. Dacă încerci constant să retrăieşti sentimente de vină, sentimente din trecut nu vei reuşi să mergi mai departe. Aşa ca acorda-ţi şansa de a face planuri pentru o viitoare sarcina sau adopţie. Deschide-ţi mintea către aceste opţiuni şi îţi vor aduce o nouă perspectivă asupra maternităţii.

Iartă-te! Este posibil să regreţi întreruperea sarcinii şi să ai dificultăţi în a face faţă acestor sentimente, însă situaţia nu se va schimba dacă îţi petreci viaţa condamnându-te. Acceptă că ai luat o decizie pe care o regreţi, cere-ţi iertare şi apoi acceptă ideea că ai fost iertată şi că eşti încă iubită.

Uneori un avort este singură scăpare dintr-o situaţie fără ieşire. O decizie grea care poate face orice femeie să treacă prin emoţii puternice, sentimente neplăcute. Nu-ţi fie ruşine să vorbeşti deschis despre asta, foarte multe femei au trecut prin această experienţă.
Dacă descoperi că sentimentele sunt atât de copleşitoare încât nu le poţi face faţă, mai ales dacă a trecut mult timp de când ai avortat, îţi recomand să cei ajutorul specializat al unui psihoterapeut. Împreună vei găsi mijloacele prin care îţi vei regăsi echilibrul şi starea de bine.

Reducerea greutatii prin hipnoza

90789564734În ultimele decenii hipnoza s-a impus ca o metodă foarte utilă şi eficientă de reducere a greutăţii. Cu siguranţă cei care aţi încercat să piardeti în greutate prin dietă, ştiţi provocările cu care vă confruntaţi. Practicarea unei diete foarte severe pentru o perioadă de mai multe săptămâni, sau chiar luni, poate fi foarte dificilă, indiferent cât de motivaţi sunteţi. Cele mai multe diete necesită un număr limitat de calorii, ceea ce duce adesea la o luptă cu foamea şi slăbiciunea pe tot parcursul zilei. Alte diete implică hrănirea doar cu anumite alimente, care pot duce la plictiseală şi insatisfacţie alimentară semnificativă, chiar şi după o perioadă scurtă de timp. Nu este de mirare că mulţi oameni nu reuşesc atunci când vine vorba de diete.

Dietele nu aduc rezultatele dorite deoarece oamenii se bazează doar pe determinare şi puterea voinţei. Voinţa este o forţă ce o puteţi exercita conştient. Când utilizaţi puterea voinţei faceţi o alegere conştientă cu scopul de a vă modifica sau controla comportamentul. Din păcate, o mare parte dintre comportamentele noastre, cum ar fi consumul alimentar, sunt în strânsă legătură cu dinamica emoţională care este condusă inconştient. Cunoaştem cu toţii mâncatul compulsiv, ce nu are legătură cu foamea, atunci când suntem stresaţi şi anxioşi.

Deci utilizând puterea voinţei încercăm să modificăm, la nivel conştient, un comportament adânc înrădăcinat, cum ar fi mâncatul în exces. Însă acesta este dictat şi întreţinut de mecanisme inconştiente. Astfel puterea voinţei pur şi simplu nu funcţionează pentru majoritatea oamenilor. O lege simplă şi uşor de observat, a mecanismelor interne, spune că în lupta dintre voinţa şi emoţie sau dorinţa de cele mai multe ori emoţia/dorinţa este cea care învinge.

Aici poate interveni hipnoza. Hipnoterapia pentru pierderea în greutate poate fi foarte eficientă pentru că are acces la „robinetele” din subconştientul vostru. Iar acest lucru poate aduce schimbări semnificative în comportamentul şi conduita voastră alimentară. Hipnoza va fi, în general, cel mai eficient instrument atunci când se combină două lucruri importante: un hipnoterapeut foarte bun şi un client foarte motivat. De ce este importantă motivaţia clientului? Pentru că acest tip de client va fi deschis către acest proces, iar sugestiile hipnotice vor avea succes şi, astfel, va avea mai multe şanse de a reuşi.

Dacă alegeţi să lucraţi cu un hipnoterapeut pentru a vă ajuta să pierdeţi în greutate, primul lucru pe care îl va face acesta este să vă invite sa discutaţi istoricul dumneavoastră cu privire la problemele legate de greutate. Veţi discuta, de asemenea, ce provocări vă aşteaptă precum şi obiectivele specifice pe care doriţi să le realizaţi. Deşi există unele aspecte generale ale hipnozei, care funcţionează într-o anumită măsură pentru toată lumea, atunci când vine vorba de pierderea în greutate, hipnoterapia trebuie să fie adaptată problemelor dumneavoastră specifice şi scopurilor urmărite pe termen lung.

Încă de la început, hipnoterapeutul vă va ajuta să intraţi într-o stare de relaxare foarte profundă. Această stare este bază pentru orice formă de hipnoterapie. Cu cât sunteţi mai relaxaţi cu atât mintea este mai calmă şi mai deschisă pentru modelare. În această stare sunteţi pe deplin conştienţi de orice sugestie şi schimbare ce apare în fiinţa voastră, dar într-un mod foarte relaxat şi detaşat. Acesată stare de relaxare, conştientă şi detaşare în care eşti deschis la sugestii este numită transă. Sugestia este forţa motrice din spatele hipnozei. Este cuvântul care influenţează şi modelează în profunzime nivelurile ascunse ale fiinţei voastre.

În funcţie de problemele legate de greutate şi scopurile voastre specifice, hipnoterapeutul vă va aplica mai multe tipuri de sugestii. Aceste sugestii sunt de obicei făcute în timpul prezent. De exemplu, în cazul unui client care se luptată cu o poftă irezistibilă pentru dulciuri, hipnoterapeutul îi poate spune, „treptat pierzi orice atracţie catre alimentele bogate în zahăr şi incepi sa preferi fructele proaspete”. Alte sugestii mai generale pot include „incepi sa îţi faci timp pentru exerciţii fizice în fiecare zi”, sau, „eşti atras de alimente foarte hrănitoare şi cu conţinut scăzut în calorii”. Fiecare dintre aceste sugestii reprezintă o modalitate de a vă ghida subconştientul într-o nouă direcţie, astfel ca, în timp, să faceţi alegeri noi care vă vor duce la pierderea în greutate. Cu cât sugestiile sunt mai compatibile cu problemele şi obiectivele voastre cu atât subconştientul vostru le va accepta mai uşor.

Este foarte probabil că pe timpul şedinţei de hipnoterapie, terapeutul să alterneze sugestiile referitoare la conduita alimentară cu sugestii de relaxare. Acest lucru ajută la menţinerea şi aprofundarea stării de relaxare şi sugestibilitate. Este important să ştiţi că veţi fi conştienţi pe toată durata aceastei stări de relaxare, ca un martor lucid şi detaşat al procesului de modelare al subconştientului vostru. Vă puteţi opune sugestiilor ce nu sunt în acord cu nevoile şi scopurile voastre şi mai ales, veţi ştii tot ce s-a întâmplat cu voi şi după încheierea şedinţei.

Chiar şi o singură sesiune de hipnoterapie poate să vă fie de mare ajutor, dar, de cele mai multe ori, sunt necesare mai multe şedinţe pentru a se consolida alianţa terapeutică între client şi terapeut şi a avea rezultate sigure şi durabile. În unele situaţii hipnoterapeutul vă poate pune la dispoziţie înregistrarea audio a sesiunii, astfel încât să o puteţi asculta în fiecare zi. El vă poate recomanda să ascultaţi înregistrarea de două ori pe zi în prima săptămână şi apoi o dată pe zi pentru următoarele 3 săptămâni pentru un beneficiu maxim. Acest lucru permite o modelare profundă şi eficientă a subconştientului vostru astfel încât noile obiceiuri şi comportamente alimentare dorite să devină un mod de viaţă pentru voi. În acest fel hipnoza vă poate ajuta să pierdeţi în greutate fără luptă şi fără suferinţă.

Mult succes!

Cele 5 limbaje ale iubirii

download

Nefericirea în căsătorie are de multe ori o cauză simplă: noi „vorbim” limbaje diferite ale iubirii, crede dr. Gary Chapman. Lucrând timp de 30 de ani în consilierea cuplurilor, el a identificat cinci limbaje ale iubirii​​: cuvinte de laudă sau declaraţii, timpul petrecut împreună, cadourile, serviciile şi atingerile. Într-un stil prietenos, adesea plin de umor, el le explica pe fiecare. Unii soţi pot să tânjească după atenţia celuilalt în timp ce un alţii au nevoie constant de laude. Cadourile sunt extrem de importante pentru unii soţi, în timp ce alţii văd în repararea unui robinet, calcatul unui tricou sau gătitul umplerea rezervorului cu dragoste. Unii parteneri descoperă că se simt preţuiţi dacă au parte de contact fizic: ţinutul de mână, masajele, actele sexuale. Chapman ilustrează fiecare limbaj al iubirii cu exemple reale din practica sa în consiliere. Cum să descoperi atât limbajul propriu al iubirii cât şi al partenerului tău ?
Cei mai mulţi dintre noi cresc şi învaţă limbajul de părinţii noştri, limbaj care devine limba noastră maternă. Mai târziu, am putea învăţa limbi suplimentare, dar, de obicei, cu un efort mult mai mare. Este similar şi în zona iubirii. Limbajul iubirii prin care te exprimi tu poate să fie diferit de cel al partenerului precum engleză şi mandarină – indiferent de cât de mult încerci să-ţi exprime dragostea în limba engleză, dacă partenerul tău înţelege doar mandarină, nu vei înţelege cum să vă iubiţi unul pe altul.

Rareori un soţ şi o soţie au acelaşi limbaj al iubirii. Avem tendinţa de a comunica iubirea în limba noastră şi devenim confuzi atunci când partenerul nostru nu înţelege ceea ce îi comunicăm. Odată ce ai identificat şi ai învăţat să vorbeşti în limba iubirii folosită de partener, vei fi descoperit cheia pentru o relaţie de iubire lungă şi de durată.

Puteţi descoperi limba dumneavoastră de a comunicare în dragoste adresându-vă aceste întrebări:

❤  Cum îmi exprim dragostea pentru alţii?

❤  Din ce motive mă plâng cel mai mult?

❤  Ce solicit cel mai des?

Să vorbeşti în limba iubirii folosită de partenerul tău, probabil, nu va fi natural pentru tine. Dr. Chapman spune, „Noi nu vorbim despre confort, vorbim despre dragoste.. Dragostea este ceva ce facem pentru celălalt. Deci, de multe ori deşi în cuplu exista iubirea, cei doi nu sunt conectaţi. Ei sunt sinceri, dar sinceritatea nu este suficientă.”

1. CUVINTELE  DE LAUDĂ SAU DECLARAŢIILE:

Acţiunile nu vorbesc întotdeauna mai tare decât cuvintele. Dacă aceasta este limba ta de comunicare în dragoste, complimentele nesolicitate înseamnă lumea pentru tine. Dacă pentru majoritatea este important să audă cuvintele, „Te iubesc”, pe tine te ridica la cer să auzi motivele care stau la baza iubirii. Insultele din partea partenerului te pot spulbera şi nu sunt deloc uşor de uitat.

Complimente verbale sau cuvinte de apreciere sunt cei mai puternici comunicatori ai iubirii.

Cuvintele de încurajare înseamnă „a inspira curaj”. Cu toţii avem zone în care ne simţim nesiguri. Ne lipseşte curajul, care de multe ori ne împiedică să realizarea lucrurile pozitive pe care le dorim. Poate că tu sau partenerul ai un potenţial neexploatat în una sau mai multe domenii ale vieţii. Acest potenţial poate avea nevoie de cuvinte încurajatoare de la tine sau de la el.

Vorbele bune: Dacă vrem să comunicăm iubirea verbal, trebuie să ne folosim de cuvintele frumoase. Asta are de a face cu felul în care vorbim. Declaraţia „Te iubesc”, atunci când este spusă cu bunătate şi tandreţe, poate fi o expresie autentică a iubirii.

Cuvinte spuse cu modestie: În dragostea face cereri, nu impunem. În căsătorie suntem parteneri egali. Dacă vrem să dezvoltăm o relaţie intimă, trebuie să ştim dorinţele celuilalt. Dacă vom face cunoscute nevoile noastre sub forma unei cereri, vom oferi îndrumare, nu ultimatumuri.

Dacă acesta este limbajul iubirii partenerului tău: Setează-ţi un obiectiv de a oferi partenerului un compliment diferit în fiecare zi timp de o lună.

2. TIMPUL PETRECUT IMPREUNA

În dialectul acesta, nimic nu spune mai bine „Te iubesc” că dovezile de atenţie totală. Prezenţa ta fizică este extrem de importantă pentru acest tip de persoană, dar de fapt este vorba de prezenţa ta acolo cu televizorul oprit, cu furculiţa şi cuţitul jos, şi fără alte treburi sau sarcini. Asta îl face pe partenerul tău să se simtă cu adevărat special şi iubit. Dacă observă să nu îi oferi atenţie 100%, dacă amâni întâlniri, sau dacă nu îl asculţi se va simţi deosebit de rănit.

Aceasta înseamnă să-i oferi atenţia ta nedivizată. Nu vreau să spun stând pe canapea la televizor împreună. Mă refer la plimbări împreună, doar voi doi, sau să luaţi masa în oraş şi să vă uitaţi unul la altul, în timp ce vorbiţi. Timpul este un comunicator puternic al iubirii. Acest limbaj are multe dialecte. Una dintre cele mai comune este conversaţie de calitate – doi indivizi împărtăşindu-şi gândurile şi sentimentele. O relaţie solicită pentru ascultarea empatică cu scopul de a înţelege dorinţele celuilalt. Trebuie să fim dispuşi să dăm sfaturi, dar numai atunci când aceste sunt solicitate şi niciodată într-o manieră condescendentă.

Iată câteva sfaturi practice pentru a asculta empatic:

❤  Menţineţi contactul vizual atunci când partenerul vorbeşte.

❤  Nu face altceva în acest timp.

❤  Ascultă-i sentimentele şi confirmaţi-le. Întreabă-te, „Cu ce emoţie se confrunta partenerul meu?”

❤  Observă-i limbajul corpului.

❤  Nu-l întrerupe. Astfel de întreruperi indica, „Nu-mi pasă ce spui,. Ascultă-mă pe mine”

❤  O conversaţie de calitate implica destăinuire din partea amândurora. Pentru că partenerul tău să se simtă iubit, trebuie să-i dezvălui o parte din tine, de asemenea.

Dacă acesta este limbajul iubirii partenerului tău: Propune-i partenerului o listă cu 5 activităţi pe care să le faceţi împreună. Faceţi planuri în aşa fel încât să faceţi măcar una din activităţile de pe listă în fiecare lună.

3. CADOURILE

Nu confundaţi acest limbaj al iubirii cu materialismul, cel care primeşte cadouri este impresionat de iubirea, atenţia, și efortul din spatele cadoului. Dacă acesta este limbajul tău, cadoul potrivit îţi spune că eşti recunoscut, că eşti iubit şi că eşti preţuit mai sus de orice a fost sacrificat pentru a ţi se face ţie acest cadou. O zi de naștere sau aniversare uitată sau un cadou pripit, neatent ar fi un dezastru – la fel ca şi lipsa gesturilor de zi cu zi.
Aproape tot ce s-a scris vreodată pe tema iubirii indică faptul că la baza sa este spiritul dăruirii. Toate cele 5 limbaje ale iubirii ne provoacă să dăruim partenerilor, dar pentru unii, a primi cadouri, simboluri tangibile ale dragostei înseamnă totul. Un cadou este ceva ce poţi ţine în mâini şi poţi spune „Uite, s-a gândit la mine” sau „Şi-a amintit de mine”. Un cadou este simbolul unui gând. Cadourile pot lua multe forme sau mărimi. Unele sunt scumpe iar altele sunt gratis. Pentru cel care comunica iubirea prin acest limbaj, costul cadourilor nu contează.
Există de asemenea un cadou care vorbeşte mai tare decât ceva care poate fi ţinut într-o mână. Prezenţa fizică în timpuri de criza este cel mai puternic cadou pe care îl poţi face. Corpul tău devine atunci un simbol al iubirii tale.
Dacă acesta este limbajul iubirii partenerului tau: Păstrează un jurnal cu idei pentru cadouri.De fiecare dată când îţi auzi partenerul spunând “Îmi place aşa mult acel lucru”, notează-l. Alege cadourile pe care ţi le permiţi, pe care le poţi face sau găsi, şi nu aştepta o anumită ocazie pentru a dărui.

4. SERVICIILE

Poate datul cu aspiratorul fi o declaraţie a iubirii? Bineînţeles! Orice faci pentru a ridica povara responsabilităţilor unei persoane care vorbeşte acest limbaj al iubirii este o declaraţie de dragoste. Cuvintele pe care el sau ea ar vrea să le audă sunt “Lasă-mă pe mine să fac asta pentru tine”. Lenea, nerespectarea angajamentelor sau plasarea responsabilităţilor pe umerii lor, le spune celor care îşi exprima dragostea prin acest limbaj ca sentimentele lor nu au importanţă
Oamenii care vorbesc acest limbaj caută să facă pe plac partenerilor făcându-le servicii; îşi exprima dragostea pentru ei făcând diverse pentru ei. Acţiuni cum ar fi gătitul, aranjatul mesei, spălatul vaselor, calcularea facturilor sau plimbatul câinelui sunt toate servicii pe care ei le fac pentru a-şi dovedi iubirea. Aceste servicii implica gândire, plănuire, timp, efort şi energie. Dacă toate astea sunt făcute cu o atitudine pozitivă sunt cu adevărat o dovadă de dragoste. Nu spun că trebuie să devii preşul de la uşa pentru partenerul tău şi că trebuie să faci aceste lucruri din vină şi cu resentimente. Nimeni nu trebuie să devină vreodată preş. Fă aceste lucruri din iubire.
Dacă acesta este limbajul iubirii partenerului tau: În legătură cu ce treaba te-a cicălit partenerul în ultima vreme? De ce să nu începi să vezi cicălitul ca pe un semnal? Partenerul tău îţi semnalizează ca această sarcină este ceva important pentru el/ea.

5. ATINGERILE

Acest limbaj nu ţine doar de ce se petrece în dormitor. O persoană care vorbeşte pe limba aceasta este fără îndoială foarte sensibilă la atingeri. Îmbrăţişările, atingerile pe spate, ţinutul de mână, atingerile grijulii pe braţ, şold sau fata – toate pot fi modalităţi prin care îşi manifesta grijă şi iubirea. Prezenţa fizică şi accesibilitatea sunt cruciale, în timp ce neglijarea sau abuzul fizic sunt de ne iertat şi foarte distructive.
Ţinutul de mână, sărutările, îmbrăţişările şi sexul – toate sunt esenţiale pentru o persoană care comunica iubirea prin limbajul atingerilor. Cu ajutorul atingerilor ei se simt în siguranţă şi iubiţi. Atingerile nu implică mult timp însă pentru ele este nevoie de un pic de grijă, mai ales dacă limbajul tău primar nu este acesta sau dacă nu ai crescut într-o astfel de familie. Statul unul lângă altul la TV, chiar dacă nu implică mult timp, comunica foarte clar dragostea partenerului. Atingerile atunci când unul din voi pleacă din casa sau când se întoarce acasă pot implica doar un pupic dar exprimă foarte mult.
Dacă acesta este limbajul iubirii partenerului tau: În timp ce mâncaţi, mângâie-ţi uşor partenerul cu genunchiul său cu laba piciorului.

Tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC)

Subiectii isi pierd multe ore spaland, curatand, aranjand sau verificand diverse lucruri, activitati desfasurate in exces si care le perturba ritmul vietii cotidiene si activitatea profesionala.

Obsesiile sunt idei, imagini, ganduri sau impulsuri lipsite de sens care asalteaza mintea pacientului (scene de violenta, teama si imagini induse de convingerea ca a lasat lumina aprinsa sau aragazul deschis)

Subiectul recunoaste faptul ca temerile si gandurile sale sunt irationale si cauta sa si le reprime, dar acestea continua sa invadeze psihicul ore, zile sau saptamani in sir. Asemenea ganduri si imagini nu sunt legate de problemele de viata ale persoanei respective.

Compulsiile sunt comportamente sau ritualuri pe care subiectul le declanseaza pt a se elibera de anxietatea produsa de obsesii (se poate spala de nenumarate ori pe maini pt a scapa de teama de contaminare, verifica de multe ori daca nu a lasat gazul deschis sau se poate uita frecvent in oglinda retrovizoare ca sa controleze daca nu a accidentat pe cineva).

Pacientul constient fiind de absurditatea ritualurilor respective, continua sa le execute, pentru a scapa de anxietatea produsa de o anumita obsesie. Exista un conflict intre dorinta de a se elibera de ritualul compulsiv si tendinta irezistibila de a-l duce la indeplinire reprezinta o noua sursa de anxietate, rusine sau disperare.

Cele mai raspandite comportamente compulsive vizeaza spalatul in exces, verificatul si numaratul.

Obsesiile se pot manifesta si singure, fara sa fie acompaniate de compulsiuni.
Tulburarea obsesiv-compulsiva este acompaniata adesea de depresie sau de comportamente de evitare (evita sa atinga clantele, sa utilizeze WC-ul public etc.
Subiectul de simte extrem de frustrat ca nu poate controla aceste ganduri si actiuni, de absurditatea carora e constient.
Aprox jumatate din cazuri debuteaza in copilarie, iar cealalta jumatate in adolescenta sau prima tinerete.

CAUZELE sunt inca insuficient cunoscute… aceasta afectiune ar avea la baza un defect al metabolismului neurotransmitatorului numit serotonina.

PSIHOTERAPIA acestei tulburari presupune o abordare comportamentala prin intermediul strategiilor de expunere si oprire a raspunsului. …subiectul este expus in mod gradat si sistematic la situatiile care ii declanseaza gandurile obsesive, si, in acelasi timp, este oprit sa puna in actiune comportamentul compulsiv.
Combinarea psihoterapiei cu tratament medicamentos da rezultate pozitive in aprox 80% din cazuri.

 

Anorexia nervoasa

Persoana care sufera de anorexie nervoasa refuza sa-si mentina greutatea corporalala un nivel normal, este extrem de speriata de luatul in greutate si prezinta o deteriorare importanta in perceperea formei sau greutatii corpului sau. In afara de asta, femeile postmenarhice (care au trecut de primul ciclu menstrual) cu aceasta tulburare nu mai au menstruatie. Cand anorexia nervoasa apare in cursul copilariei sau la inceputul adolescentei, poate exista o incapacitate de a lua in greutate kilogramele normale necesare pentru crestere, in loc sa piarda in greutate.

De regula pierderea in greutate se realizeaza in primul rand prin reducerea cantitatii de alimente mancate. Chiar daca indivizii incep prin excluderea din dieta lor a ceea ce ei percep a fi alimente cu multe calorii, este foarte probabil ca ei sa ajunga sa tina o dieta extrem de restrictiva, limitata uneori la numai cateva alimente. Metodele suplimentare de pierdere in greutate includ purgatia (adica, varsaturile autoprovocate sau abuzul de laxative sau de diuretice) si exercitiile intense sau excesive. Desi unii indivizi cu aceasta tulburare pot recunoaste ca sunt slabi, ei de regula neaga implicatiile medicale severe ale stilului lor de alimentatie. Ei pot utiliza o mare varietate de tehnici pentru a-si evalua dimensiunea sau greutatea corpului, incluzand cantarirea excesiva, masurarea obsesiva a partilor corpului si utilizarea persistenta a oglinzii pentru a controla zonele percepute “grase”.

Stima de sine a indivizilor cu anorexie nervoasa este extrem de dependenta de forma si greutatea corpului lor. Dintre consecintele pe care le are anorexia asupra corpului persoanei, amintim: constipatie, durere abdominala, intoleranta la frig, lipsa de energie, slabirea excesiva, incetinirea activitatii inimii, eroziuni ale smaltului dentar, tensiune scazuta.

Care sunt  simptomele?

Refuzul de a mentine greutatea corporala deasupra sau la nivelul minim normal pentru varsta si înaltimea sa (poate ajunge sa cantareasca cu mai putin de 85% din greutatea normala). Frica intensa de a nu lua în greutate sau de a deveni gras(a), chiar daca are cu mult sub greutatea normala. Persoana are o perceptie gresita asupra greutatii si formei corpului sau (Ex.: se vede pe sine ca fiind foarte gras(a), desi este extrem de slab(a). Altii realizeaza ca ei sunt slabi, dar sunt inca preocupati de faptul ca anumite parti ale corpului lor, in special abdomenul, fesele si coapsele sunt “prea grase”). La femeile postmenarhice, nu mai apare menstruatia.

Cand apare?

Anorexia nervoasa incepe de regula la jumatatea sau spre finele adolescentei (varsta 14-18 ani). Tulburarea poate sa apara din cauza unui eveniment de viata stresant.Poate fi necesara spitalizarea pentru a restabili greutatea si redresa dezechilibrele hidroelectrolitice. Din pacate, multe dintre persoanele care sufera de anorexie prezinta un risc mare de deces, din cauza nu se mai alimenteaza aproape deloc.

Care sunt cauzele posibile?

Exista un risc crescut de anorexie nervoasa printre rudele biologice de gradul I ale indivizilor cu aceasta tulburare. Exista si un factor social care are o contributie la aparitia anorexiei si anume modelul de succes promovat în mass-media, al fetelor cu o silueta extrem de subtire. De asemenea, sportivele, balerinele si studentele prezinta un risc mai mare de a dezvolta aceasta tulburare.