Hipnoanaliza tranzactionala (HAT)

34123452352435Ce este hipnoanaliza tranzactionala?

HAT ( hipnoanaliza tranzactionala) este o parte a psihologiei transpersonale care are la baza teoria conform careia personalitatea este formata din mai multe parti diferite. Scopul HAT este de a integra un ego constient in cadrul personalitatii, invatandu-ne cum sa accesam diferitele parti ale personalitatii noastre prin hipnoza. In timpul hipnoanalizei invatam sa acordam atentie acelor parti ale personalitatii care au fost suprimate, si cum sa micsoram acele parti care au fost hiperinflate.

Invatand sa accesam diversele parti ale personalitatii noastre, ne vom intelege mult mai bine pe noi insine, ceea ce ne va influenta relatiile, capacitatea de a ne exprima experientele spirituale si pe noi insine. Scopul global al integrarii Eului in HAT este managementul psihologic sanatos al personalitatii ca intreg.

“ Singurii diavoli din lume sunt aceia din inimile noastre, si acesta este locul in care trebuie purtata batalia” – Mahatma Ghandi.

citeste tot articolul

Anunțuri

Mituri despre hipnoză

73457673567Există nenumărate mituri legate de hipnoză. Posibil ca unii dintre voi să le fi auzit, sau chiar să le credeţi. Din păcate acestea au speriat mulţi oameni ce puteau face schimbări pozitive în viaţa lor cu ajutorul hipnoterapiei. În acest articol ne vom ocupa de zece mituri, probabil cele mai populare, legate de acest subiect şi vom explica adevărul din spatele fiecăruia.

Mitul 1: Hipnotizorii au puteri speciale.

Acest mit a fost generat şi alimentat de filmele americane pe care le vedem la televizor, unde personajele care hipnotizează se manifestă dramatic, cu priviri ciudate şi fixe, care se încruntă spectaculos şi emit tot felul de sugestii şi energii prin ochi sau degete. Bineînţeles, în aceeaşi măsură se comportă şi cel hipnotizat, care pare că îşi pierde controlul asupra lui însuşi şi, cu o privire pierdută, face tot ce-i spune hipnotizorul.
Este firesc să existe o astfel de imagine deformată pentru că hipnoza este învăluită într-un mare mister. Adevărul este ca hipnotizorii nu au puteri speciale. Ei au doar cunoştinţe şi experienţa de a înţelege şi modela, într-o anumită măsură, funcţionarea minţii umane. Cu efort şi practică, aproape orice om ar putea induce o transă hipnotică. Bineînţeles, o calificare reală în acest domeniu te ajută să o foloseşti corect şi mai ales în ajutorul oamenilor.

citeste mai mult

Metoda de relaxare Schultz

67745674567456Antrenamentul autogen (J. H. Schultz), continuă să fie una din metodele psihoterapeutice cu cea mai largă răspândire. Inspirat din tehnicile de autohipnoză propuse de Oskar Vogt, această metodă de relaxare se bazează pe o serie de exerciţii prin care se obţine o „deconcentrare concentrativă” (Schultz, 1920) şi vizează sistemul muscular, respirator şi abdominal.
Insuşirea fiecărei serii de exerciţii permite trecerea la exerciţiul următor. Regulile sunt foarte bine puse la punct, metoda fiind îndelung studiată atât în laborator, cât şi experimental. Cheia succesului metodei constă în adeziunea deplină la tratament a pacientului şi în stabilirea unei relaţii autentice de comunicare cu terapeutul său.
Exerciţiile individuale durează între 3-12 minute, apreciindu-se că timpul poate fi scurtat pe măsura însuşirii tehnicii. Intervalul dintre şedinţe este variabil, acestea având loc de trei-patru ori pe zi în cazul pacienţilor internaţi (Muller-Hege-mann, 1966). Experieţa clinică ne indică faptul că se pot realiza şedinţe bisăptămânale în condiţiile tratamentului ambulator.

Schultz recomandă ca relaxarea să se realizeze într-o cameră lipsită de excitanţi senzoriali, cu luminozitate slabă şi confort termic, subiectul putând adopta una din următoarele trei poziţii:

  1. decubitus dorsal (culcat pe spate);
  2. poziţia în fotoliu (capul sprijinit, membrele superioare aşezate confortabil pe braţele fotoliului, cu coapsele uşor îndepărtate şi gambele în unghi drept);
  3. poziţia „birjarului” (aşezat pe scaun, coloana uşor aplecată din talie şi braţele rezemate pe coapse).

citeste tot articolul

Cum eviţi depresia de după avort

 4545667Decizia de a întrerupe viaţa care creşte în tine este foarte dificilă, chiar dacă este uneori cea mai evidentă alegere pe care o poţi face. Este extrem de greu să treci prin toată această poveste atât emoţional cât şi fizic. Chiar dacă eşti sigură de alegerea pe care o faci, aceasta lasă o urmă de neşters în mintea ta, făcându-te să te simţi vinovată la un anumit moment. Frustrarea, vina şi neputinţa sunt principalele motive pentru care femeile suferă de depresie după un avort. Este dificil să faci faţă acestei experienţe traumatizante pentru că este ceva ce nu poţi uita vreodată.
Nimeni nu poate prezice cum te vei simţi după un avort, o mare parte din femei spun că s-au simţi eliberate după ce au întrerupt sarcina, altele s-au simţit triste, vinovate, confuze. Oricum te-ai simţi după este foarte important să conştientizezi că sentimentele tale sunt normale şi că nu eşti singura care trece prin asta.

Cum să te pregăteşti

Ceea ce simţi în legătură cu întreruperea sarcinii înainte de a o face, circumstanţele în care ai rămas însărcinată şi în care ai luat decizia, toate afectează modul în care te vei simţi după avort.
Cu alte cuvinte, dacă eşti sigură că faci alegerea corectă şi dacă te simţi susţinută şi iubita, este foarte posibil să te simţi la fel de bine şi după avort.

citeste tot articolul

Personalitatile dificile

Cunosti persoane, ai colegi, prieteni, angajati, sefi sau pe cineva din familie care sufera de o tulburare de personalitate si nu stii cum sa te comporti, ce sa (nu) zici cum sa relationezi. Ce spui si ce faci influenteaza gradul de confort pe care il ai in relatia cu persoana respectiva. Te simti afectat si nu stii cum sa reactionezi. Aceste lucruri sunt firesti pentru ca tulburarile de personalitate creaza disfunctie nu doar celor afectati, cat mai ales celor cu care traiesc, lucreaza sau vin in contact. Care ar fi trasaturile celor mai frecvente tulburari de personalitate si cum este recomandat sa le abordezi?
Profilul de personalitate paranoida

Principalele trasaturi ale tulburarii de personalitate paranoide sunt neincrederea si convingerea ca ceilalti urmaresc sa faca raul. Neincrederea se reflecta asupra tuturor persoanelor din jur, inclusiv asupra celor apropiate cum ar fi membrii familiei sau prietenii. Toate intentiile si actiunile celorlalti sunt interpretate, fara motiv sau dovezi, ca rauvoitoare, prin urmare persoanele cu tulburare de personalitate paranoida sunt mereu in garda sa adune „probe” care sa le sustina presupunerile. Prefera sa nu dezvolte relatii apropiate cu prieteni, familie, colegi pentru ca le e teama ca vor fi prejudiciati, tradati, inselati, jigniti sau raniti. Contraacata promt si impulsiv si de aceea e foarte posibil sa ajunga frecvent in conflicte. Gandirea este marcata de rigiditate, iar in discutii sau in colaborari prefera sa vorbeasca in temeni de legi, regulamente, norme, principii.

citeste tot articolul

Tulburarea posttraumatica de stres

Caracteristicile tulburarii:

Caracterizata prin aparitia unor simptome psihopatologice invalidante care debuteaza in urma unui eveniment traumatizant.

Tulburarea posttraumatica de stres poate aparea la orice persoana care a suferit o trauma ce depaseste exeprientele umane obisnuite (catastrofe naturale, accidente de masina sau avion, violuri sau agresiuni violente exercitate asupra familiei/persoanei in cauza).

Simptome ale tulburarii posttraumatice:

  • ganduri negative cu caracter repetitiv referitoare la evenimentul stresant;
  • cosmaruri legate de eveniment
  • rememorari si flash-back-uri atat de intense, incat subiectul se simte si se comporta ca si cum trauma s-ar produce in prezent
  • tendinta de reprimare a sentimentelor si gandurilor legate de evenimentul traumatic
  • tendinta de evitare a activitatilor sau situatiilor asociate cu evenimentul traumatizant (astfel un individ care a suferit un accident rutier va dezvolta fobia de a conduce masina)
  • anestezie emotionala (subiectul pierde contactul cu starile sale afective)
  • sentimente de detasare sau instrainare fata de ceilalti
  • pierderea interesului pentru activitatile considerate pana atunci agreabile
  • anxietate crescuta si persistenta, tulburari de somn (dificultatea de a adormi sau de a ramane adormit), tulb de concentrare a atentiei, irascibilitate si pusee de comportament agresiv.

citeste tot articolul

Tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC)

Subiectii isi pierd multe ore spaland, curatand, aranjand sau verificand diverse lucruri, activitati desfasurate in exces si care le perturba ritmul vietii cotidiene si activitatea profesionala.

Obsesiile sunt idei, imagini, ganduri sau impulsuri lipsite de sens care asalteaza mintea pacientului (scene de violenta, teama si imagini induse de convingerea ca a lasat lumina aprinsa sau aragazul deschis)

Subiectul recunoaste faptul ca temerile si gandurile sale sunt irationale si cauta sa si le reprime, dar acestea continua sa invadeze psihicul ore, zile sau saptamani in sir. Asemenea ganduri si imagini nu sunt legate de problemele de viata ale persoanei respective.

citeste tot articolul