Tulburarea obsesiv-compulsiva

Subiectii isi pierd multe ore spaland, curatand, aranjand sau verificand diverse lucruri, activitati desfasurate in exces si care le perturba ritmul vietii cotidiene si activitatea profesionala.

Obsesiile sunt idei, imagini, ganduri sau impulsuri lipsite de sens care asalteaza mintea pacientului (scene de violenta, teama si imagini induse de convingerea ca a lasat lumina aprinsa sau aragazul deschis)

Subiectul recunoaste faptul ca temerile si gandurile sale sunt irationale si cauta sa si le reprime, dar acestea continua sa invadeze psihicul ore, zile sau saptamani in sir. Asemenea ganduri si imagini nu sunt legate de problemele de viata ale persoanei respective.

Compulsiile sunt comportamente sau ritualuri pe care subiectul le declanseaza pt a se elibera de anxietatea produsa de obsesii (se poate spala de nenumarate ori pe maini pt a scapa de teama de contaminare, verifica de multe ori daca nu a lasat gazul deschis sau se poate uita frecvent in oglinda retrovizoare ca sa controleze daca nu a accidentat pe cineva).

Pacientul constient fiind de absurditatea ritualurilor respective, continua sa le execute, pentru a scapa de anxietatea produsa de o anumita obsesie. Exista un conflict intre dorinta de a se elibera de ritualul compulsiv si tendinta irezistibila de a-l duce la indeplinire reprezinta o noua sursa de anxietate, rusine sau disperare.

Cele mai raspandite comportamente compulsive vizeaza spalatul in exces, verificatul si numaratul.

Obsesiile se pot manifesta si singure, fara sa fie acompaniate de compulsiuni.
Tulburarea obsesiv-compulsiva este acompaniata adesea de depresie sau de comportamente de evitare (evita sa atinga clantele, sa utilizeze WC-ul public etc.
Subiectul de simte extrem de frustrat ca nu poate controla aceste ganduri si actiuni, de absurditatea carora e constient.
Aprox jumatate din cazuri debuteaza in copilarie, iar cealalta jumatate in adolescenta sau prima tinerete.

CAUZELE sunt inca insuficient cunoscute… aceasta afectiune ar avea la baza un defect al metabolismului neurotransmitatorului numit serotonina.

PSIHOTERAPIA acestei tulburari presupune o abordare comportamentala prin intermediul strategiilor de expunere si oprire a raspunsului. …subiectul este expus in mod gradat si sistematic la situatiile care ii declanseaza gandurile obsesive, si, in acelasi timp, este oprit sa puna in actiune comportamentul compulsiv.
Combinarea psihoterapiei cu tratament medicamentos da rezultate pozitive in aprox 80% din cazuri.

Anunțuri