Tulburarea afectiva bipolara

Caracteristicile tulburarii afective bipolare:

Tulburarea afectiva bipolara este o afectiune psihica severa care se manifesta prin fluctuatii extreme ale energiei, vitalitatii, dispozitiei si capacitatii de munca a celor afectati.

Aceste schimbari extreme afecteaza semnificativ functionalitatea in viata de zi cu zi, duc la relatii dificil de mentinut, performante scazute la locul de munca /scoala si pot ajunge chiar la spitalizari fortate si sinucideri in cazuri grave.

A fost caracterizata prima data ca boala maniaco-depresiva dupa modul episodic in care se manifesta extremele afective, trecand de la depresie clinica la manii. Dupa cercetari mai amanuntite imaginea bolii a fost largita si termenul de tulburarea afectiva bipolara a fost introdus pentru a caracteriza mai multele tipuri distincte in care se prezinta, in functie de severitatea si felul in care apar episoadele afective.

Mod de manifestare:

Fiind o boala cu natura ciclica se manifesta prin episoade afective, fie depresii, fie manii cu perioade de remisie intre episoade.

Episoadele maniacale – apare o alterare marcata si observabila a comportamentului si dispozitiei persoanei, diferita fata de personalitatea obisnuita a acesteia. Persoanele intr-un episod maniacal sunt semnificativ si observabil diferite fata de felul lor obisnuit de a fi. Sunt energice, prezinta logoree greu de intrerupt si sunt usor de distras de stimuli insignifianti din mediul inconjurator. Necesarul de somn scade si functioneaza adesea la nivele ridicate cu 4-5 ore de somn pe noapte. Apare o grandiozitate deseori deliranta, devin extrem de motivati in a-si indeplini telurile si au tendinta sa se implice intens in activitatii orientate spre satisfactii si realizari importante. Prezinta des sociabilitate extrema, iar comportamentul devine sfidator fata de orice risc, pentru ca nu mai poate fi apreciat corect si deseori intr-un episod maniacal persoana cauta sa se implice in activitatii care sa-i ofere placere ridicata ignorand consecintele (sex neprotejat, cheltuieli in afara posibilitatilor financiare, abuz de alcool si droguri). Apare si o agitatie observabila si subiectiv persoanele resimt fuga de idei: ganduri si idei cu debit intens care pot deveni foarte greu de urmarit. Mania netratata progreseaza des spre psihoza, apar halucinatii si deliruri cu comportament bizar si dezorganizat.

Pentru ca mania sa fie clinic semnificativa trebuie sa se prezinte cu simptomele caracterisice cel putin o saptamana si sa reduca marcat capacitatea de a functiona in societate si in viata de zi cu zi.

Hipomania este forma blanda a maniei , care nu reduce semnificativ capacitatea de functionare. Se prezinta cu aceleasi simptome ca mania clasica, principala diferenta fiind ca nu apar sub nici o forma delirul sau psihozele. Persoanele care trec printr-un episod hipomaniacal nu prezinta semnele unei tulburari mintale, apare o diferenta remarcabila fata de felul obisnuit de a fi doar ca aceasta este perceputa ca o functionalitate si productivitate inalta si o dispozitie excesiv de optimista si sociabila. Cel mai adesea hipomania este insa urmata de episoade de depresie adanca si asociata cu aceleasi riscuri in ce priveste comportamentul iresponsabil.

Episodul maniacal

Experienta subiectiva a maniei e de obicei una foarte placuta, cu o siguranta exagerata in propriile puteri si sentimente euforice. Unii experti au mers pana la a suspecta un mecanism biochimic care creeaza dependenta in manii. De aici vine una dintre marile probleme in tratamentul tulburarilor bipolare, pacientii tanjesc dupa starile manice si, ca urmare, in foarte multe cazuri, isi intrerup tratamentul. Mania in sine este insa o stare periculoasa, de multe ori o urgenta psihiatrica, iar cand nu se dezvolta pana la manie deplina si apare doar hipomania consecintele pot fi la fel de grave pentru ca apare o destabilizare afectiva si incepe astfel un nou ciclu de depresii si manii. Este foarte important ca cei care sufera de tulburare bipolara sa isi urmeze cu religiozitate tratamentul chiar si multa vreme dupa ce au intrat in remisie, iar cei apropiati lor sa fie atenti la semne ale maniei.

Episodul depresiv

Acesta se afla la polul opus fata de episoadul maniacal. Principala trasatura a unui episod depresiv este o dispozitie scazuta insotita de pierderea interesului fata de activitatile obisnuite. Dispozitia scazuta se manifesta de obicei ca un sentiment persistent de tristete, suparare, singuratate sau disperare. Dispare interesul si satisfactia asociate cu activitatiile obisnuite, care se manifesta subiectiv printr-un sentiment de nepasare si abandon al acestora. Tot ca o urmare a acesteia apare retragerea sociala, compania prietenilor si a persoanelor apropiate nu mai trezesc nici un sentiment si interactiunea cu ei poate fi perceputa ca dureroasa. Dispare deseori si interesul in orice fel de activitati sexuale. Intr-un episod depresiv apar sentimente de vinovatie nefondata si o scadere semnificativa a valorii personale fara motive exterioare. Evenimente neutre sunt resimtite ca fiind cauzate de incompetenta personala si capata nuante negative in experienta subiectiva. Nivelele de energie sunt scazute si apare senzatia de oboseala in absenta oricarei activitatii surmenante. Concetratia, atentia si memoria sunt afectate impiedicand activitatii intelectuale superioare care in mod normal nu ar fi prezentat probleme. Somnul, apetitul si activitatea motorie sufera si ele schimbari drastice, dar acestea se pot manifesta in ambele directii in sensul cresterii sau scaderii lor. Durata somnului poate fi diminuata sau mult crescuta, manifestandu-se prin hipersomnii sau insomnii. La fel si apetitul creste sau scade cu cresterii sau scaderii consecutive ale greutatii. In final, se poate observa o agitatie si neliniste, care apar ca o miscare continua a mainilor/picioarelor sau neputinta de a sta intr-un loc linistit sau din contra, orice activitate poate parea extrem de greu de realizat si miscarile devin lente, incete si gesturile scad mult in amplitudine, vorbirea si tonul vocii sunt si ele diminuate.

La fel ca in cazul maniilor, pentru a putea fi considerat un episod depresiv simptomele trebuie sa fie prezente in fiecare zi pentru cel putin doua saptamani.

Cel mai periculos fenomen care apare in episoadele depresive sunt gandurile suicidale si de autovatamare. Acestea sunt deseori in afara controlului constient si apar ca un mod de a scapa de suferinta sau ca un mod dea a-i elibera pe celilalti de povara drept care suferindul se percepe a fi. Daca aceste ganduri devin evidente, daca cel in cauza incepe sa vorbeasca despre sinucidere, isi cumpara obiecte necesare (sfoara, cutite, etc.) sau incepe sa stranga pastile, situatia trebuie tratata cu foarte mare seriozitate, mortalitatea in cazul aparitiei ideaitiei suicidale este imprevizibila si ca urmare fiecare caz trebuie tratat ca avand un risc crescut.

Episodul mixt

Sunt definite ca fiind perioade distincte in care apar si simptome maniacale si simptome depresive. Termenul este disputat in prezent deoarece se pare ca nu descrie indeajuns de eficient manifestarile care apar. A fost propusa eliminarea lui din manualele diagnostice si reclasificarea drept o caracteristica a unuia dintre cele doua episoade majore, mania sau depresia.

Experienta unei persoane care sufera de tulburare bipolara variaza foarte mult in afara episoadelor descrise mai sus. Ce trebuie retinut e ca acestea sunt doar criterii diagnostice pentru a stabili tratamentul adecvat, simptome maniacale si depresive pot insa aparea fara sa fie destul de severe pentru a fi inregistrate clinic pot colora astfel felul in care cel afectat isi percepe viata, nu negativ sau pozitiv neaparat, ci doar diferit.

Personalitati ce au fost diagnosticate cu tulburare afectiva bipolara

Actori & Actrite

Ned Beatty
Maurice Bernard, soap opera
Jeremy Brett
Jim Carey
Lisa Nicole Carson
Rosemary Clooney, singer
Lindsay Crosby
Eric Douglas
Robert Downey Jr.
Patty Duke
Carrie Fisher
Connie Francis, singer and actress
Shecky Greene, comedian
Linda Hamilton
Moss Hart, actor, director, playright
Mariette Hartley
Margot Kidder
Vivien Leigh
Kevin McDonald, comedian
Kristy McNichols
Burgess Meredith, actor, director
Spike Milligan, actor, writer
Spike Mulligan, comic actor and writer
Nicola Pagett
Ben Stiller, actor, director, writer
David Strickland
Lili Taylor
Tracy Ullman
Jean-Claude Van Damme
Robin Williams
Jonathon Winters, comedian

Artists

Alvin Alley, dancer, choreogapher
Ludwig Von Beethoven
Tim Burton, artist, director
Francis Ford Coppola, director
George Fredrick Handel, composer
Bill Lichtenstein, producer
Joshua Logan, broadway director, producer
Vincent Van Gogh, painter
Gustav Mahier, composer
Francesco Scavullo, artist, photographer
Robert Schumann, composer
Don Simpson, movie producer
Norman Wexler, screenwriter, playwright

Oameni de afaceri

Robert Campeau
Pierre Peladeau
Heinz C. Prechter
Ted Turner, media giant

Bankeri

John Mulheren
Murray Pezim

Diverse personalitati

Buzz Aldrin, astronaut
Clifford Beers, humanitarian
Garnet Coleman, legislator (Texas)
Larry Flynt, publisher and activist
Kit Gingrich, Newt’s mom
Phil Graham, owner of Washington Post
Peter Gregg, team owner and manager, race car driver
Susan Panico (Susan Dime-Meenan), business executive
Sol Wachtier, former New York State Chief Judge

Muzicieni

Ludwig van Beethoven, composer
Alohe Jean Burke, musician, vocalist
Rosemary Clooney, singer
DMX Earl Simmons, rapper and actor
Ray Davies
Lenny Dee
Gaetano Donizetti, opera singer
Peter Gabriel
Jimi Hendrix
Kristen Hersh (Throwing Muses)
Phyllis Hyman
Jack Irons
Daniel Johnston
Otto Klemperer, musician, conductor
Oscar Levant, pianist, composer, television
Phil Ochs, musician, political activist, poet
John Ogden, composer, musician
Jaco Pastorius
Charley Pride
Mac Rebennack (Dr. John)
Jeannie C. Riley
Alys Robi, vocalist in Canada
Axl Rose
Nick Traina
Del Shannon
Phil Spector, musician and producer
Sting, Gordon Sumner, musician, composer
Tom Waits, musician, composer
Brian Wilson, musician, composer, arranger
Townes Van Zandt, musician, composer

Poeti

John Berryman
C.E. Chaffin, writer, poet
Hart Crane
Randall Jarrell
Jane Kenyon
Robert Lowell
Sylvia Plath
Robert Schumann
Delmore Schwartz

Politicieni

Robert Boorstin, special assistant to President Clinton
L. Brent Bozell, political scientist, attorney, writer
Bob Bullock, ex secretary of state, state comptroller and lieutenant governer
Winston Churchill
Kitty Dukasis, former First Lady of Massachusetts
Thomas Eagleton, lawyer, former U.S. Senator
Lynne Rivers, U.S. Congress
Theodore Roosevelt, President of the United States

Carturari

John Strugnell, biblical scholar

Oameni de stiinta

Karl Paul Link, chemist
Dimitri Mihalas

Sportivi

Shelley Beattie, bodybuilding, sailing
John Daly, golf
Muffin Spencer-Devlin, pro golf
Ilie Nastase, tennis
Jimmy Piersail, baseball player, Boston Red Sox, sports announcer
Barret Robbins, football
Wyatt Sexton, football
Alonzo Spellman, football
Darryl Strawberry, baseball
Dimitrius Underwood, football
Luther Wright, basketball
Bert Yancey, athlete

TV & Radio

Dick Cavett
Jay Marvin, radio, writer
Jane Pauley

Scriitori

Louis Althusser, philosopher, writer
Honors de Balzac
Art Buchwald, writer, humorist
Neal Cassady
Patricia Cornwell
Margot  Early
Kaye Gibbons
Johann Goethe
Graham Greene
Abbie Hoffman, writer, political activist
Kay Redfield Jamison, writer, psychologist
Peter Nolan Lawrence
Frances Lear, writer, editor, women’s rights activist
Rika Lesser, writer, translator
Kate Millet
Robert Munsch
Margo Orum
Edgar Allen Poe
Theodore Roethke
Lori Schiller, writer, educator
Frances Sherwood
Scott Simmie, writer, journalist
August Strindberg
Mark Twain
Joseph Vasquez, writer, movie director
Mark Vonnegut, doctor, writer
Sol Wachtler, writer, judge
Mary Jane Ward
Virginia Woolf

Anunțuri